Teraristica Romania

Încă de la început țin să menționez faptul că nu am cunoștințe practice în nici un meșteșug. Creativitatea e la îndemâna oricui și atât timp cât viața animalelor (și a posesorilor lor) nu este periclitată există mână liberă pentru a experimenta cu diferite materiale.

De ce am ales polistirenul?

Este un material ieftin, mult mai rezistent decât pare la prima vedere, ușor de modelat și foarte bun izolator. Totodată cântărește foarte puțin comparat cu plăcile de OSB, lemn sau alte materiale des folosite în hobby.

Materiale folosite:

Plăci de polistiren (100cm x 50cm): 2 plăci de polistiren extrudat de 3 cm grosime și aproximativ 4-5 plăci de polistiren expandat de 2 cm grosime.

Lipici: Pattex/Bison speciale pentru polistiren. Nu cred că sunt importanți producătorii atât timp cât lipiciul este conceput special pentru plăcile de polistiren. Există și silicon pentru așa ceva dar nu m-am complicat cu el. Pot spune că atât Pattex cât și Bison oferă produse de calitate, care creează legături puternice într-un timp foarte scurt. Am folosit 1/3 dintr-o singură galetușă. (Bison – Montage Kit, construction adhesive – Polystyrene)

Adeziv pentru plăci ceramice și marmură: Kemacol Marmor 180 (Kema). Am lucrat deseori în trecut cu celebrul Ceresit cu rezultate bune fără îndoială dar Kemakol este cu totul altceva din punctul meu de vedere. Deosebit de maleabil, puternic și ușor de întins pe orice suprafață. După uscare suprafața rămâne poroasă și deosebit de dură. Pot spune că rezultatul final, comparând cele două produse, este net în favoarea Kemakol-ului, cel puțin din experiența și observațiile personale. L-am folosit la alte decoruri și a rezistat în timp fără probleme.

Emulsie hidrofugă: Am folosit produsul numit Sikagard 703W (Sika) care practic este o emulsie transparentă ce protejează împotriva apei lăsând totodată materialele acoperite să respire. Această emulsie nu este hidroizolantă!!! A nu se folosi în terarii unde decorul stă în permanență în contact cu apa. Pentru mine a dat rezultate satisfăcătoare în terarii cu umiditate ambientală ridicată și bineînțeles nu a ridicat nici o problemă în terariile aride. Timpul de uscare este relativ scurt iar marele avantaj este că rezultatul final nu este lucios, emulsia nemodificând aspectul, culoarea sau textura decorului.

Vopsele: diferite culori.

Cutter și cuțite: am folosit un cutter neprofesional și un cuțit de bucătărie foarte tocit.

Pistol cu aer cald: este opțional. Eu îl folosesc des pentru a da anumite accente formelor din polistiren.

Metru și rigla.

Diferite tipuri de pensule și role pentru vopsit. Am folosit pensule pentru întinderea adezivului și vopsit, iar rola am folosit-o pentru pereții exteriori atât pentru aplicarea adezivului cât și a vopselei.

Șmirghel: de diferite densități pentru nivelatul adezivului în special pe exteriorul pereților.

Site circulare din plastic: pentru aerisiri, cu diametrul de 50 mm.

O bucată de OSB pentru fixarea instalației luminoase, o placă de plexiglass și o porțiune de plasă dintr-un flexarium vechi folosite pentru protejarea ei.

Pulverizator pentru aplicarea emulsiei/vopselei.

Șine pentru sticlă de 4 mm.

Scobitori din lemn.

Altele: ziare, aspirator, mătură, faraș, recipiente pentru pregătirea adezivului sau amestecatul vopselelor, saci pentru gunoi s.a.m.d.

Descriere:

Toți pereții care formează structura terariului au fost tăiați de la început cu ajutorul cutter-ului, apoi îmbinați cu lipici și scobitori. Am folosit polistiren extrudat (3 cm) pentru partea de jos și de sus precum și pentru marginea pe care se vor sprijini geamurile. Restul pereților sunt din polistiren expandat de 2 cm.

Partea “laborioasă” și foarte enervantă a fost modelarea polistirenului. Am folosit cuțitul de bucătărie precum și pistolul cu aer cald. Cele trei terase au fost lucrate separat și sunt făcute din bucăți de polistiren lipite “sandviș”. Modelul din fundal este produs tot prin decuparea și “sculptarea” bucăților de polistiren. Acestea au fost aranjate și modificate înainte de a fi lipite definitiv.

După ce tot decorul a fost lipit (exceptând terasele) iar găurile pentru ventilație au fost făcute, a urmat partea lungă și anevoioasă a întinderii adezivului atât pe interiorul terariului cât și pe exteriorul său. În prealabil pereții și interiorul terariului trebuie curățați. Am folosit aspiratorul casnic. Straturile de adeziv, 4-5 la număr, sunt de consistență diferită iar timpul lăsat pentru uscare a fost de 20-48 de ore după fiecare “mână”. Este important ca acest proces să nu fie grăbit pentru că pot apărea fisuri. Ce pot să spun este că, și aici, Kemakol se dovedește net superior Ceresit-ului, rareori apar fisuri ! După cum am spus, pereții exteriori ai terariului au beneficiat de același tratament. Dacă pentru interior am folosit pensula, pentru exterior am folosit rolă de vopsit pentru nivelarea straturilor de adeziv. Este prima dată când folosesc acest procedeu și, din punctul meu de vedere, a dat rezultate cel puțin decente. După ce fiecare strat de adeziv s-a uscat am folosit șmirghel pentru finisaje acolo unde a fost nevoie. Tot aici este bine de menționat faptul că adezivul este alb și rămâne alb și după uscare. La fiecare strat am amestecat puțină culoare pentru a diferenția mai ușor între suprafețele care fuseseră deja acoperite și cele neacoperite încă.

Înainte de a începe “coloratul” am pulverizat un strat de emulsie.

După ce aceasta s-a uscat am lipit terasele în locurile stabilite. Terasele au fost finalizate în paralel, beneficiind de același număr de straturi de adeziv și emulsie, în special pe suprafețele inferioare.

După aproximativ o zi am început aplicarea straturilor de culoare. Am folosit ca suport vizual o poză a speciei “in situ” încercând să copiez cât de bine pot culorile pietrelor prezente în natură. Am folosit diferite pensule pentru detalii și rolă pentru exterior. Există mai multe tehnici pe care le-am vazut în tutorialele de pe youtube : pensulă semiudă etc. Decorul este colorat în nuanțe de gri, din loc în loc există (greu de observat în poze) zone de verde închis și de maro deschis.

“Tavanul” terariului a fost vopsit în alb, la fel și spațiul în care este încadrată instalația luminoasă iar pereții laterali în portocaliu și verde închis. Exteriorul terariului a fost vopsit în negru, exceptând spatele care este nevopsit și fundul terariului care a fost lăsat neacoperit cu adeziv pentru a nu zgâria mobila.

După ce am terminat de vopsit și vopseaua s-a uscat, am aplicat din nou, în următoarele 3 zile, straturi succesive de emulsie atât pe interior cât și pe exterior, insistând asupra podelei terariului.

Celelalte decoruri au fost modelate fie din polistiren, fie din obiecte din carton îmbrăcate în adeziv. Și ele, la rândul lor, au fost acoperite cu straturi succesive de vopsea și emulsie.

Ca substrat am folosit cocos și aschii de pin. Așchiile de pin au fost sterilizate în cuptor și alese manual în funcție de mărime și aspect.

Ascunzătorile conțin doar cocos și sphangnum moss peste care am pulverizat apă pentru a menține o umiditate ridicată. Există și o bucată cilindrică de scoarță de copac găsită în perindările prin natură. Aceasta a fost spălată, curățată, uscată și înghețată timp de câteva zile în congelator.

Plante: Terasele sunt prevăzute cu scobituri în care am plantat iarbă și câteva tulpini de Hedera helix (planta este toxică dar într-un terariu pentru șerpi șansele pentru intoxicare sunt aproape inexistente). Substratul folosit este destinat florilor și nu conține fertilizanți. Pe peretele din dreapta există o plantă de plastic ce imită iedera, care camuflează orificiile pentru ventilație oferind în același timp posibilitate animalelor pentru cățărare. Așezată în zona “rece” și cu umiditate crescută, va servi ca suport pentru pulverizatul apei atunci când este nevoie. Iarba uscată are menirea de a obstrucționa parțial vizibilitatea ultimei terase.

Date tehnice

Dimensiuni: 74 cm lungime x 34 cm latime x 45 cm înălțime.

Lumina/căldura: bec incandescent de 15 W și bec fluorescent de 26 W (aprox 1560 lumeni și 4400 K).

Fasunguri: 2 bucăți E27 ceramice

Gradient de temperatură : 31C -22C – ambient 27-25 C (zona temperată)

Umiditate: 40-50 %  - 60-80% în ascunzători.

Costuri: aproximativ 50 de euro cu mențiunea că mare parte dintre materiale rămân pentru a fi folosite pentru alte proiecte. Emulsia (2 litri -18 euro)  - folosit 10 % din bidon; lipiciul pentru polistiren (aprox. 5 euro găletușa) - folosit 1/3 din volum, vopsele (5-20% din volumul lor). Adezivul (5 euro-5 kg) folosit aproape în întregime!

Potențialul polistirenului este nelimitat. Se pot construi “rack”-uri pentru nevertebrate și reptile de talie mică sau medie. Rezistența lui devine remarcabilă în urma aplicării straturilor de adeziv. În general, acest material a fost folosit exclusiv pentru decorații și rareori ca material principal pentru scheletul terariilor. Suprafețele interioare cât și cele exterioare pot fi curațate cu usurință folosind o carpă umedă.

Autocritici:

Deși pereții terariului sunt drepți, la îmbinările dintre plăci există denivelări pe care aș fi putut să le remediez cu adeziv dar n-am făcut-o. Terariul a fost construit pe timpul nopții iar zgomotul șmirghelului este destul de neplăcut. “Cutia” care conține instalația luminoasă are carențe la capitolul estetic dar funcționează perfect. Da, știu, vasul cu apă nu se integreaza în decor! Am încercat să construiesc un suport pentru el din gips dar apoi am constatat că îmi va ocupa prea mult spațiu. Există într-adevăr vase care imită naturalul dar acestea sunt greu de sterilizat/spălat și prefer ca vasele pentru apă să fie din sticlă, plastic (neted) sau ceramică.

Avertismente:

Adezivul este sub formă de pudră foarte fină: nu-l respirați! Este deosebit de toxic și produce iritații dacă este inhalat sau intră în contact cu ochii.

O grija deosebită trebuie avută și cu pistolul cu aer cald. Acesta poate produce arsuri grave sau chiar incendii.

Folosiți materiale și plante care nu sunt toxice pentru animalele ce vor fi găzduite în terariu. Materialele menționate aici nu sunt toxice după ce s-au uscat. Verificați datele scrise pe ambalajele cutiilor de lipici, silicon, adeziv, lacuri sau vopseluri. Tot aici, substratul folosit pentru plante nu trebuie să conțină fertilizanți. Obiectele luate din natură: scoarță, crengi, plante uscate, etc trebuie curățate și sterilizate înainte de a fi folosite în terarii. Lasați o perioadă lungă de timp terariul fără geamuri pentru a se aerisi; prezența oricărui miros chimic poate fi un indiciu fie că un anumit material nu s-a uscat, fie că materialele folosite sunt potențial toxice.

Aveți grijă când lucrați cu uneltele ascuțite: cutter și cuțite.

Terariul nu poate tolera același tratament ca unul construit din osb, lemn sau alte tipuri de materiale mult mai rezistente decât polistirenul. A se avea grijă cu poziționarea lui în casă. Nu așezați obiecte exagerat de grele deasupra lui.

Pentru mai multe imagini, informații sau nelămuriri vă puteți adresa pe forum.